viața se masoară in clipe care fac inima să îți bată.
Din nou la școală
Școală de gândire rațională și dezvoltare personală
O școală modernă, unde se predă o singură materie esențială: gândirea rațională. Accentul este pus pe definirea și aplicarea proceselor mentale pentru a deveni un om evoluat, conștient și echilibrat în viața de zi cu zi.
Ce poți învăța în această școală
Aici vei învăța cum să îți controlezi simțurile, să îți definești personalitatea, să te pregătești să trăiești. Vei învăța să stăpânești teama și să o folosești doar atunci când îți e utilă.
Vei învăța care e diferența dintre a trăi și a supraviețui, vei înțelege lumea ce te înconjoară.
Adevăratele valori morale
Vei învăța despre adevăratele valori morale, despre etică, caracter și integritate și vei respinge treptat conceptul de valoare exclusiv materială, deoarece valoarea autentică nu se măsoară în bani sau bunuri, ci în cine ești și cum trăiești.
După ce o să termini lecțiile o să descoperi libertatea de a alege așa cum ar trebui să alegi. Alegerile cele mai importante vor fi: drumul tău în viață și ce vrei să devii.
Manualul gândirii raționale
Drumul spre vindecarea anxietății și găsirea echilibrului interior.
Ce este anxietatea și de ce apare
Într-o lume plină de fals, de minciuni și de interese financiare, circulă tot felul de informații greșite despre anxietate: că anxietatea nu se tratează, că va fi prezentă toată viața, că singura soluție este să fie ținută sub control cu pastile pentru a nu afecta foarte mult viața de zi cu zi. Se spune că reapare imediat ce se oprește tratamentul și se promovează ideea că sunt necesare drumuri constante la medici pentru rețete, pastile și alte tratamente, alimentând astfel o stare continuă de frică.
Toate aceste informații trebuie eliminate din minte, pentru că sunt perspective limitate care ignoră potențialul minții propagate de persoane care nu urmăresc vindecarea reală, ci doar diverse interese.
Definiția anxietății făcută de omul care a trăit și poate mai trăiește în anxietate
Prima informație corectă: anxietatea este o stare de agitație, nervozitate, teamă, emoție produsă de propriul organism. Este un instinct natural de adaptare și de supraviețuire. Mai corect spus, anxietatea este un semn al procesului de evoluție interioară.
O cale de evoluție prin anxietate. Dacă viața îți oferă lămâi atunci fă limonadă.
Așadar acum ești pe cale să devii mai bun, mai puternic, mai înțelept. Aici ai două variante. Prima – să nu intri în procesul de evoluție și lași mintea să se concentreze pe orice altceva până când anxietatea se diminuează. A doua variantă este să accepți procesul de evoluție și să îl duci până la capăt.
Ca o mică paranteză, dacă fugi de anxietate și aștepți să treacă să fii sigur că o să revină peste o perioadă de timp, poate mai puternic și mai intens. Trebuie să înțelegi că e dorința minții tale de a evolua și să mergi pe acest drum greu dar presărat de recompense adevărate.
Evoluția minții umane ca proces
Evoluția minții umane nu respectă un set de reguli, iar o minte evoluată nu se poate evalua după nivelul de cunoștințe. Evoluția minții ține de procese și de conexiuni; este, de fapt, o evoluție procesuală. Modul cum primești, cum descoperi și cum prelucrezi informațiile, întrebările pe care le cauți și pe care le pui, postura ta în raport cu o anumită problemă sunt doar câteva elemente ce compun o minte evoluată și rațională.
De ce este esențial să recitești fiecare capitol
Nu vreau să lungesc povestea ca să nu pierdem timpul inutil. După ce o să termini capitolele de lucru, o să te rog să le recitești câte unul, o dată pe zi. De ce îți cer asta? Pentru că mintea omului procesează informația în mai multe etape. Etapa unu: cea de acceptare a informației, dacă ești de acord cu parametrii logici.
Drumul informației de la logică la subconștient
Etapa a doua: când informația devine informație proprie, acceptată și trecută prin filtrele individuale. Atunci începi să îi transmiți subconștientului, prin fiecare recitire, să o memoreze deoarece este importantă. Etapa a treia este când informația este complet a ta și o scoți din subconștient ca să o aplici de fiecare dată când e nevoie.
Transformarea regulilor în principii de viață
O să vezi separat regulile pe care trebuie să le respecți. Le vei respecta dacă vei urma cele trei etape, iar regulile vor fi, de fapt, regulile tale. Ele vor deveni principii de viață solidă, rațională, puternică, dar mai ales evoluată.
Un manual sau o carte ?
Asta nu e, de fapt, o carte, ci mai degrabă un manual pe care nu l-am avut niciodată și mi l-aș fi dorit. Un manual care trebuia să existe în școală, alături de un profesor care să îl predea. Manualul unei gândiri raționale și al unei minți evoluate. După ce o să îl înveți, dar mai ales după ce o să îl înțelegi, o să poți să îți controlezi gândurile și să îți strunești mintea să meargă acolo unde dorești să fie. O să înțelegi armonia: minte sănătoasă în corp sănătos.
Capitole de lucru, meditații și transformare
Sunt capitole de lucru și sunt puse într-o anumită ordine, ca să te ajute să faci fiecare etapă complet. După ce termini capitolele de lucru și meditațiile, o să îți ofer câteva direcții în care să îți încerci puterile nou dobândite. De aici încolo, o să fie un drum fabulos pe care o să îl faci. Diferența e că o să îl faci plin de liniște și de pace interioară, în armonie.
De la ucenic la maestru: Potențialul tău real
O să urci trepte și, din ucenic, o să devii maestru. În momentul ăsta, o să înțelegi cât de mare e potențialul tău, cât de puțin știi, dar cât de fericit ești că ai ajuns pe drumul ăsta. O să ajungi un ocean de liniște unic, pentru că fiecare dintre noi e unic, sculptat de modul în care s-a adaptat la situațiile trăite, dezvoltând mecanisme unice. Nu îți cer să ai încredere în mine. Îți cer să ai încredere în tine.
Acces gratuit la informații și resurse
Toate informațiile de pe site sunt gratuite. Site-ul nu cere abonamente, plăți sau orice altă formă de recompensă financiară. Mai simplu spus, primești totul și nu trebuie să oferi nimic. Prea frumos să fie adevărat? Perfect, atunci să începem.
Anxietatea prin ochii celui care simte
În panica și în confuzia ce te cuprind câteodată, cea mai grea întrebare e: ce se întâmplă cu mine? Ai senzația că explodezi, că presiunea din tine, care crește, te va rupe în bucăți. Simți amețeală, greață, dureri de stomac, dureri în piept. Îți amorțesc degetele și apoi te furnică, îți simți picioarele reci, iar frigul te face să îți pierzi controlul și să tremuri violent.
Când corpul pare că nu mai ascultă de tine
Ai variații bruște de temperatură – când îți crește temperatura corpului și simți că te sufoci, imediat după începi să tremuri de frig, cu frisoane care te zguduie. Senzațiile de durere sunt cumplite: te lovești la un deget și simți că ți s-a rupt toată mâna. Traficul intestinal niciodată nu e în ordine, stomacul te doare constant și, când nu te doare, scoate zgomote ce te fac să te jenezi de persoanele din jur.
De ce sunt atâtea senzații?
Te doare pieptul, te doare în stânga, pe unde ar trebui să fie inima, te doare în dreapta, pe unde presupui că e ficatul. Cam așa arată o stare de anxietate și probabil ai simțit singur o parte sau toate simptomele de mai sus, alături de altele mai crunte și "creative". Sună ca un mare iad, nu? Așa este, și la asta mă refer când spun că poți să stai în iad sau să fugi.
Transformă clădirea în acasă și lemnul brut și rece în jucărie caldă
Dacă fugi, peste o perioadă de timp o să ajungi iarăși în acest iad mental. Dacă stai, atunci o să trăiești cu demonii tăi, o să îi cunoști, o să vezi cum au apărut și cum pot fi uciși. O să transformi iadul în casa ta, locul tău de joacă, iar demonii o să devină jucăriile tale. Pe unii poate chiar o să îi ții ca animăluțe de companie, pentru că o să pară drăguți și micuți, deși acum par cumpliți și înfricoșători.
Drumul e lung, dar l-ai ales
Drumul e lung până acolo. E greu. Dar l-ai ales, așa că hai să răspundem la întrebările care sunt inevitabile în mintea ta.
Ce se întâmplă?
Să încep cu ce se întâmplă. Mintea ta evoluează constant, acumulând informații sau trecând prin emoții și situații. Cu cât evoluția este mai constantă, cu atât ai timp să asimilezi dezvoltarea fără să iasă în evidență. Ca de exemplu atunci când faci un antrenament identic zi de zi și devii mai puternic cu fiecare zi, fără să iasă asta în evidență și fără ca măcar tu să îți dai seama.
Evoluția prin șoc: Instinctul de supraviețuire
În modul violent, o situație dificilă, o emoție puternică sau o teamă groaznică te face să evoluezi mult mai rapid. E vorba de instinctul de supraviețuire care se activează în cazul emoțiilor puternice pentru a preveni sau evita o traumă. De cele mai multe ori, nu se rezolvă pentru că nu există niciun set de instrucțiuni: ce să faci, cum să faci. Ăsta e și rolul manualului de gândire rațională.
Motorul tău la turație maximă
Să revenim: mintea ta realizează, ca urmare a evenimentului sau evenimentelor, că e nevoie de mai mult ca să poți trece peste, ca să supraviețuiești, și activează mecanismul de evoluție. Doar că nu îl activează ca la o emoție normală și la un ritm cu care te-ai obișnuit — ca la o mașină unde motorul rulează liniștit la câteva mii de turații — ci îl duce direct la maxim. Mașina ta merge direct la turație maximă, pe zona roșie.
Puterea dobândită brusc: Vis sau coșmar?
E ca atunci când te duci la antrenamente și a doua zi vezi că ești de două ori mai puternic, de două ori mai rapid și de două ori mai alert decât erai ieri. Iar asta se întâmplă brusc. Așa că începi să pui întrebări: oare e bine, oare e rău, oare poți să faci față acum că s-a schimbat totul? Normal era să fii slab, acum nu mai ești. Oare e un vis care se va termina, e un coșmar poate sau e realitatea?
Creșterea puterii interioare
Asta se întâmplă în interiorul tău și asta simți de fapt: creșterea puterii tale la un nivel care nu a mai fost înainte, și asta foarte repede. Ca să îți stăpânești noile puteri, trebuie să le înțelegi, să le accepți și, de ce nu, să le dezvolți în continuare. O parte o să o explic eu și o parte o să o las la analiza ta, să te descoperi ca organism.
Tu știi ce face fiecare buton al corpului tău?
Vei afla ce nu știai despre tine: ce face fiecare buton al corpului tău, cum se activează, cum se realizează magia, dar mai ales cum faci trecerea spre calitățile tale ascunse. Dacă te întrebi de ce să faci treaba asta, îți răspund cu o întrebare: când cumperi un telefon nou, verifici ce face fiecare funcție și fiecare buton? Ai primit un organism acum ceva vreme – ai căutat să vezi ce face fiecare funcție și fiecare buton?
Activarea organelor de simț
Să revenim și să vedem ce se întâmplă în general și apoi o să particularizăm. Evoluția fizică este manifestată prin activarea organelor de simț. Ochii devin alerți și focalizează cu o claritate fantastică, urechile aud zgomote foarte ușoare, mirosul detectează zeci, sute, mii de arome, iar pielea ta devine receptivă și simți orice atingere.
Simțurile despre care nu se scrie în cărți
Separat de asta, o să remarci că mai ai un simț magnetic și un simț energetic. Astea două simțuri nu se prea regăsesc în cărți, dar există, iar cei care au trecut prin astfel de procese pot să le recunoască și, de ce nu, să le dezvolte. Hai să începem cu fiecare element și să îl corelăm cu ce simți.
Efectul de zoom și vânătoarea de pericole
Ochii focalizează excelent. Câteva secunde dacă te uiți la un obiect, remarci detalii la cel mai mare nivel. În cele câteva secunde de privit fix, o să simți efectiv cum se ajustează imaginea mai aproape sau mai departe, ca un fel de zoom. Ochiul tău reglează claritatea și o să simți efectiv cum face asta, parca aplică filtre de decodare. De ce face asta? Ca să identifici pericolul pentru tine ca organism.
Amețeala: Când ochii caută în gol
Când se realizează acest zoom, cadrul rămâne în ceață, iar focusul scoate în evidență ce ai selecționat să privești cu atenție. Dacă nu găsești nimic amenințător, atunci ochii tăi o să caute în continuare, repetând procesul. Asta înseamnă că o să vezi ceață – clar – ceață – clar foarte repede, ceea ce va duce la o senzație de amețeală însoțită de greață și de pierdere a controlului.
De ce te doare capul și te "zgârie" ochii?
Tot de la ochi apar și durerile de cap, migrenele, pentru că în timpul focalizării intense, pe lângă încordarea mușchilor, tu nici nu o să mai clipești, ca să nu pierzi informația vizuală. Așa retina se usucă, clipitul devine rapid și superficial, iar în câteva ore simți zgârieturi când clipești. Picăturile nu prea ajută; doar tu te poți ajuta, folosind propriile glande de lubrifiere pentru a-ți menține ochii în stare optimă.
Dezvoltarea auzului și pierderea echilibrului
Dezvoltarea auzului este poate cea mai evidentă. Resimți zgomotele puternice atât de tare, încât te chinuie efectiv. Auzul e corelat cu urechea internă a echilibrului. O adaptare la un auz mai bun o să îți dea probleme de echilibru; o să simți că de abia te ții pe picioare și o să te sprijini de obiecte ca un om bătrân. Prin suferința asta, vei dezvolta un simț al auzului impecabil.
Activarea organelor de simț - urmare -
Dezvoltarea mirosului îți aduce conexiuni stomacale, de la stări de greață și dezgust, la foame intensă sau poftă intensă. Din păcate, mirosul omului este slab dezvoltat, iar anatomic este procesat în lobul central, responsabil cu partea rațională. O să mai discutăm despre asta; momentan, discutăm despre ce simți. Prin dezvoltarea mirosului se antrenează pregătirile stomacului. Când vrei să mănânci ceva, activezi în organism procesele necesare pentru digestia a ceea ce vei ingera. De asemenea, produci hormoni ce reglează și analizează dacă ai nevoie să mănânci sau nu.
Legătura dintre ceea ce simți și cum digeri
Poftele și dorințele alimentare grăbesc digestia pentru a face loc pentru o altă ingerare. Grăbirea digestiei se face prin scurtarea timpului de trecere al bolului alimentar prin intestine. Peristaltismul este mișcarea normală de contracție și relaxare a intestinelor pentru împingerea mâncării în timp ce se absorb substanțele nutritive. La identificarea unei amenințări sau a unui pericol, cum se întâmplă în anxietate când ai impresia că ești în pericol, grăbirea digestiei se face mult mai puternic și mult mai repede. Organismul vrea să se poată ocupa de "amenințare", nu de digestie.
Povestea unei bucăți de lut
Ca urmare, te "bucuri" de crampe, balonare sau diaree. Ca să închei simptomatologia asta nu tocmai plăcută, este evidentă și varianta constipației, când organismul blochează digestia pentru un pericol iminent. Dacă ar fi doar o oprire, ca o teamă sănătoasă de ceva real, nu ar fi nicio problemă, doar că de-a lungul câtorva ore se realizează multiple porniri și opriri succesive. O bucată de lut, dacă stă pe loc, se întărește; dacă este mișcată tot timpul, rămâne elastică. De fapt, sindromul de colon iritabil este doar un colon mult mai senzitiv la stările tale.
Doar un cerc vicios
Dacă te uiți la o planșă de anatomie, o să remarci că în jurul stomacului este colonul și că are două colțuri, sub coaste, unde apar cel mai des durerile. Mesajele medicale îți spun adesea să fugi la doctor dacă te doare acolo, că poate fi ceva grav. Asta te face să te gândești la ce e mai rău. De la durere până la consult, treci prin emoții care iarăși blochează procesele digestive, iar peste câteva ore o iei de la capăt într-un cerc vicios. Doctorul te pune să faci zeci de analize și, în timp ce aștepți rezultatele, te întrebi speriat: "dacă e ceva grav?".
Secretul unei digestii liniștite
Emoțiile reîncep cercul, iar durerea reapare. Analizele ies bune și tu primești un set de medicamente ca să ușureze digestia. Și totuși, digestia ta nu are nicio problemă reală, doar are nevoie de timp. Ai grijă ce mănânci, să nu faci excese, și învață să îți controlezi emoțiile; așa ai rezolvat și această problemă. Din cauza asta funcționează uneori sedativele sau alcoolul, deoarece amorțesc trăirea emotivă pentru o perioadă. Ar fi ciudat ca doctorul să îți scrie pe rețetă să bei o bere la trei ore pentru digestie.
Nu ești stricat, ești doar foarte receptiv
Fix la fel este și cu tratamentele pe care le primești, pentru că o pastilă reglează un lucru, dar poate strica altul. Este esențial să înțelegi un aspect fundamental: tu nu ai absolut nimic stricat în interior. Corpul tău doar reacționează la viteza maximă la tot ce se întâmplă în mintea ta. Odată ce accepți că aceste senzații sunt doar răspunsuri la frică, vei vedea cum întregul sistem începe să se liniștească de la sine, fără să aibă nevoie de "reparații" exterioare constante.
Viața are gust... sau?
Să revenim la hiperactivarea simțurilor și la gust. Activarea gustului este făcută să contrabalanseze efectele digestive ale anxietății. Intensitatea gustului determină secreții salivare. Ce rol are saliva? Are mai multe roluri, dintre care două sunt deosebit de importante: să scadă aciditatea stomacală și să asigure ungerea bolului alimentar. În starea de anxietate, digestia este ori oprită, ori grăbită.
Doar un conflict între minte și stomac
La nivel de stomac, dacă digestia este oprită, atunci producția de acid va crește, pentru că, în orice variantă, alimentele ingerate trebuie mărunțite. Procesele sunt contrare: pe de o parte, stomacul își face rolul de a procesa alimentele, iar pe de altă parte, mintea spune "stop, avem altceva mai important de făcut, trebuie tratată o amenințare".
De ce simți gura uscată?
Această pauză forțată se poate realiza doar cu ajutorul salivei și de aceea unul dintre cele mai comune simptome este gura uscată. La fel se explică și durerile în partea stângă, în zona superioară a coastelor, cauzate de creșterea acidității stomacale. Când corpul tău crede că e în pericol, folosește toate resursele pentru apărare, ignorând procesele normale.
Un test simplu pentru liniștire
Poți să faci un test de stimulare a glandelor salivare atunci când te doare în partea stângă. Exercițiul cere să îți miști limba sus și jos, periind dinții pentru a crește producția glandelor. Odată înghițită saliva, o să vezi efectele foarte repede; în câteva secunde se ușurează presiunea și durerea, deoarece acidul este neutralizat natural.
În primul rând mirosul - cel ce activează centrul rațional
Să ne întoarcem la miros și să subliniem importanța și rolul lui. Mirosul activează partea rațională, așa că, din când în când, adulmecă profund aerul din jur și decodează mirosurile ce sunt ascunse în el. E cel mai important exercițiu pe care trebuie să îl faci, alături de exercițiile de respirație. Inspirarea pe nas și expirarea pe gură de trei ori, numărând în minte, te ajută să te ancorezi în prezent. A patra respirație o realizezi integral folosind doar gura, atât pentru inspirare, cât și pentru expirare.
Respirație rațională
Rolul acestui exercițiu este foarte important, deoarece activează partea rațională și o pune la treabă. Îți calmează bătăile inimii conform ritmului respirației, adică ritmul stabilit chiar de tine. Respirația pe gură va deveni un oftat, iar oftatul înseamnă recalibrarea naturală a bătăilor inimii. În teorie, totul sună bine, ușor și simplu, nu-i așa? Totuși, în practică, lucrurile stau diferit. Nu știi cât de mult te înșeli dacă crezi că va fi ușor din prima încercare.
Respirația și controlul atacului de panică
Controlul respirației în anxietate este cel care duce la atacul de panică sau, dimpotrivă, cel care oprește apariția acestuia. O să fie greu, uneori cumplit; vei simți o senzație de lipsă de aer și vei avea impresia că nu îți ajunge ce inspiri pe nări, simțind că te sufoci. Dar, marele dar, aceasta este o luptă a controlului. Este vorba despre controlul tău asupra propriului tău organism și despre cum înveți să îți gestionezi reacțiile fizice.
O luptă câștigată prin concentrare
Chiar și când lași o respirație sau două pe gură, pentru că nu mai reziști să respiri doar pe nas, tot control se numește. Este o eliberare temporară a unui flux mai mare de oxigen. Singurul aspect de care trebuie să ții seama e că trebuie să îți golești mintea de orice și să te gândești la o propoziție exersată zi de zi. Un exemplu util este: "doar respirația contează 1, doar respirația contează 2, doar respirația contează 3". Vom mai repeta din când în când aceste instrucțiuni.
Exerciții zilnice pentru atunci când vei avea nevoie
Urmărind procesul, te încurajez să dezvolți diverse exerciții de respirație ținând cont de două elemente importante. Primul: trebuie să inspiri majoritar pe nas pentru un volum de oxigen redus. Al doilea: folosește mereu o numărătoare și o propoziție cheie pentru a păstra partea rațională activă tot timpul. Acesta este instrumentul tău principal, pe care să îl stăpânești prin practică zilnică, astfel încât să fie pregătit exact pentru momentele dificile.
Să continuăm răspunsurile
Să continuăm răspunsurile la ceea ce se întâmplă cu dezvoltarea senzitivă. Dezvoltarea senzitivă este interioară și exterioară. Partea în care resimți dureri, presiuni sau apăsări în perioada digestiei este o sensibilitate internă, de asemenea dobândită pentru a evolua. Gândește-te că majoritatea oamenilor nici măcar nu simt asta; gândește-te că nici tu nu simțeai asta înainte. Pe de altă parte, sensibilitatea externă o să fie de cel puțin zece ori mai mare. O tăietură mică o să se simtă ca o rană majoră.
Reacții exagerate, dar normale
Reacția alergică a organismului o să fie exagerată, dar, pe de altă parte, normală în raport cu intensitatea stimulului senzitiv. Este încercarea organismului de a lua toate măsurile de protecție. Durerile musculare pe care, în mod normal, nu le simțeai, acum le simți. Simți bătăile inimii, simți mușchii, simți totul la un nivel care pare groaznic de ridicat. De fapt, este o senzație nouă, pentru că până acum nu ai fost conștient de ea și de capacitatea ta de a simți atât de intens.
Totul are o explicație
Tot ce simți trebuie să fie explicat, întrucât are o explicație clară, anatomică. Trebuie să le explici, să le înțelegi și să accepți că este perfect normal. Este esențial să înțelegi cauzele și funcționalitatea lor. Mare grijă, totuși, să fii atent la modul în care emiți concluziile. Dacă pescuiești într-un lac, foarte probabil o să prinzi pești de dimensiuni normale. Foarte rar o să nimerești un pește gigantic. Cam așa este și cu concluziile tale despre propria sănătate.
Procentele realității: 1% versus 99%
Nu te gândi la ceva gigantic, pentru că șansele sunt de doar 1%. În 99% din cazuri, va fi normalitate. În 1% din cazuri, durerea de stomac poate să fie o boală gravă; în 99% din cazuri, este o simplă indigestie. 1% reprezintă o boală gravă, iar 99% este ceva ușor vindecabil. De asemenea, aplici aceleași procente și când situația se repetă, deoarece aceste proporții rămân neschimbate și la următoarea situație prin care treci.
În mod normal
În mod normal, trebuie să verifici memoria durerii. Memoria durerii este înregistrată în timpul unui eveniment trecut foarte dureros, care te-a șocat și te-a speriat. Trebuie să te gândești ce ți s-a întâmplat și cum ți s-a întâmplat. Este necesar să iei evenimentul nefericit la studiat pentru a rememora amintirea. Fă asta câte puțin în fiecare zi, dar niciodată mai mult de 30 de minute. Trebuie să verifici toate detaliile amintirii: unde erai, ce făceai, cum erai îmbrăcat sau ce mirosuri erau în aer.
Caută detaliile din amintire
Toate detaliile pe care le-ai înregistrat atunci au rămas stocate. Apoi, trebuie să îți amintești ce te-ai gândit, ce raționament ai făcut atunci, dar mai ales ce ai zis și ce ai stabilit să nu mai faci niciodată ca urmare directă a acelui eveniment. După ce ai identificat asta, uită-te în trecut să vezi de câte ori chiar ți-ai respectat cuvântul, doar ca să nu mai ajungi în situația dramatică. Să știi că aceasta este cea mai frecventă eroare a omului.
Cutia în care închidem frica
În momentul când ai stabilit să nu mai faci un anume lucru, practic ai închis trauma într-o cutie și stai tot timpul cu teama că s-ar putea rupe, iar demonul ascuns acolo o să scape. Cum tu ai făcut cutia, de fapt o să îți fie frică de tine; te vei îndoi că poți să o menții închisă, poate vei fi neatent sau poate o să uiți. Așa îți bagi îndoiala în suflet și ridici fricii o statuie pe care nici măcar nu poți să o atingi.
Protocolul de aducere aminte
Cutia aceasta va apărea constant, mai ales dacă activitatea pe care ai stabilit să nu o mai faci este obișnuită și te întâlnești cu ea mereu. Ai stabilit, de fapt, un protocol de aducere aminte al fricii și îl porți cu tine tot timpul. Poate e ușor să porți o cutie în spinare, dar peste zece ani, când o să ai o sută de cutii realizate pe același raționament, cum crezi că o să fie? De asta îți spuneam că trebuie să desfaci cutiile și să dai foc la ce ai băgat în ele.
Tu ești mai puternic decât amintirea
Nicio situație nu are cum să se repete identic. Sunt multe diferențe, dar cea mai importantă este că tu ești mai bătrân și mai experimentat, dar mai ales că ai trăit deja o variantă negativă. Dacă se va întâmpla ceva neplăcut, la fel ca ultima dată, deja știi că ai supraviețuit atunci. A doua oară o să fie mai ușor, pentru că nici măcar nu o să te mai surprindă. Ai deja dovada că poți trece peste, indiferent de ce îți spune amintirea aceea veche.
Etapa de curățare mentală
Etapa aceasta de curățare mentală trebuie să cuprindă toată viața ta. Trebuie să scotocești zilnic după amintiri. Cauți amintirile plăcute și pe cele neplăcute. Cele neplăcute le studiezi ca să vezi ce restricție ai pus asupra ta de-a lungul timpului. Restricția e, de fapt, cutia în care ai ascuns o frică. Modul în care cauți restricțiile trebuie să pornească de la activitățile tale de zi cu zi, de la tot ceea ce repeți constant.
Ce se ascunde în spatele unui obicei
Verifică ce se întâmplă și la ce te gândești atunci când întrerupi o activitate cu care ești obișnuit. Dacă ești atent la starea de nervozitate ce apare ca urmare a întreruperii unui obicei, o să vezi că mintea ta o să meargă spre raționamentul inițial care a creat acel obicei. Să vorbim puțin și de atacul de panică. Știi despre ce vorbesc, cunoști starea de pierdere a controlului și de frică groaznică prin care treci uneori.
Greșeli în intensitatea evaluării
Știi și când ai ajuns prima dată la doctor să îl întrebi ce se întâmplă și ai văzut privirea gravă, serioasă, care parcă îți spunea că ai avut noroc că ai scăpat cu viață. E un moment în care, din cauza lipsei de echilibru intern, percepi totul ca și cum ai fi fost la un pas de moarte. Totuși, atacul de panică nu ți-a pus niciodată viața în pericol, deoarece acesta este, în esență, inofensiv pentru organismul tău.
Atacul de panică este ca un balon de săpun
(Subliniez că diagnosticarea unui atac de panică, mai ales că există condiții medicale urgente care seamănă în simptomatologie, trebuie făcută de un specialist medical). În afară de o accelerare a bătăilor inimii și puțin tremurat, atacul de panică nu mai produce alte efecte. Doar tu poți să produci alte reacții dacă alegi să acționezi sub impulsul fricii. Dacă nu faci absolut nimic, acesta va fi exact ca un balon de săpun care crește și apoi dispare fără nicio urmă.
Puterea de a sta nemișcat
Senzația nu e plăcută fizic, dar nu e nici cea mai grea prin care ai trecut. Soluția în cazul unui atac de panică este lipsa acțiunii. Să oprești orice mișcare a corpului, să închizi ochii ca să nu mai fie nevoie să clipești și doar să respiri. Rămâi fără să miști nimic și fii atent la nemișcarea ta. Mută-ți atenția de la degetele de la picioare până la vârful capului, verificând ca absolut nimic să nu se clintească.
Când frica este reală și când nu
Prin această metodă menții centrul rațional activ, deoarece îi dai un ordin clar: să nu se miște. Observi cum intensitatea crește, apoi vezi cum presiunea se risipește în câteva minute. Desigur, vorbim despre atacuri de panică apărute fără o amenințare reală lângă tine. Dacă în fața ta apare un urs, te rog să nu respecți regula nemișcării, ci să vezi dacă poți să bați recordul la alergare pentru a te salva.
Panica e o alegere. A ta.
Panica este, de fapt, o formă upgradată a fricii. Frica este decizia ta. Tu alegi dacă activezi frica sau nu. Ea este corelată cu instinctul de supraviețuire, dar bazată pe încrederea în tine și pe relația pe care o ai cu tine însuți. Adică vezi un eveniment, îl evaluezi, apoi decizi dacă trebuie să îți fie frică sau nu. Deci este o decizie a ta. Foarte rar o să apelezi la soluția fricii dacă ți-ai iertat greșelile pe care le-ai făcut de-a lungul timpului.
Împăcarea cu tine însuți
"Greșeli" este doar termenul ales de tine ca să te cerți. De asemenea, frica scade dacă ai încredere că te descurci, mai bine sau mai rău. Corect ar fi să te descurci mulțumitor pentru tine, indiferent cât realizezi. Doar tu trebuie să fii mulțumit de ce ai făcut; restul, indiferent cine sunt, nu au dreptul să își dea cu părerea dacă ai reușit sau ai ratat, întrucât nici nu contează. Doar părerea ta despre tine contează.
Evoluția, un amestec de suferință, răbdare și speranță
Frica este o emoție, la fel cum este și bucuria. Îți face, în schimb, mult bine pentru că te forțează să te adaptezi, să ieși din confort și să evoluezi. Iar evoluția înseamnă suferință, răbdare și speranță. Să înduri știind că se termină la un moment dat. La final, o să fii mai bun, mai puternic și mai încrezător în forțele tale. Va exista întotdeauna în mintea ta suferința; nu o poți șterge sau uita, dar o poți accepta.
Armele tale interioare
Ca să fii puternic ca om, îți trebuie arme. Printre cele mai importante sunt credința, pozitivismul, umorul, răbdarea, curiozitatea, înțelegerea și acceptarea. Te-ai născut cu ele, dar nu le-ai folosit constant, iar timpul pune rugină pe orice sabie sau scut. Trebuie să te antrenezi în fiecare zi atât cât poți, ca să poți folosi tot arsenalul pe care îl ai la îndemână în tine. Doar tu ești tot ce ai nevoie ca să învingi.
Singur în fața bătăliei, dar doar tu vei savura victoria
Te poți ajuta de familie sau prieteni, dar, în final, tu o să porți bătăliile... singur. Ai toate șansele să învingi, pentru că mintea umană este incredibilă. Totuși, ai șansa să și pierzi, nu pentru că nu poți câștiga, ci pentru că nu ești dispus încă să lupți până la capăt sau ți-e teamă de schimbarea pe care o aduce victoria. Știi ce urmează dacă ești înfrânt? O altă bătălie. Te retragi, te regrupezi și pornești din nou la luptă.
Puterea de a alege să vrei
Indiferent de câte ori pierzi, mai urmează o bătălie. Asta se va întâmpla până în momentul în care accepți că trebuie să lupți pentru tine. Atunci o să dai totul și atunci o să câștigi mereu. Eu am încredere în tine pentru că îți cunosc potențialul. Știu de ce ești capabil și știi ce poți realiza prin propria voință. Trebuie doar să alegi să vrei și să începi acest drum cu fruntea sus.
Conținutul acestui site are caracter informativ și educațional. Informațiile prezentate nu înlocuiesc diagnosticul, sfatul sau tratamentul medical de specialitate. Consultați întotdeauna un medic înainte de a face modificări în tratamentul dumneavoastră